Mbun. Pe la şase, eu eram încă în câmpul muncii şi fără prea mari spranţe de a scăpa prea curând. Începe ploaia. Ştiam că - în cazul în care aveam ceva noroc - trebuia să vină cineva să mă recupereze. Pe la un şase şi ceva primesc sms, tot oraşul e blocat, vezi ce faci să ajungi.
Oooook, zic. Şi m-am hotărât să plec cu metroul.
Nouă fără ceva. De la Moşilor am luat-o pe jos până la Universitate. Am pierdut şirul troleibuzelor pe care le-am depăşit şi am coborât la metrou. Mă urc, ajung la Unirii 1, schimb şi plec spre Eroilor. Bineînţeles că metroul a stat în staţie la Izvor cu uşile deschise vreo 7 minute, ca mai apoi să se oprească şi între staţii şi să mai stea încă vreo 3 - 4 minute.
Ajung în sfârşit la Eroilor, am avut un noroc fantastic şi am nimerit ieşirea din prima, am luat un 69 care era în staţie la Operă (impropriu spus, mai degrabă la Elefterie) şi zc să dau nişte telefoane, să văd pe unde e restul lumii. Evident că erau în troleul care era un pic mai în faţă.
La Academie am stat chiar puţin, doar 20 de minute.
Cu totul, am făcut o oră şi ceva de la Piaţa Pache Protopopescu până în Drumul Taberei, cu tot cu ocolul cu metroul. Am ajuns pe la zece fără douăzeci acasă. La modul că atunci băgam cheia în uşă.
Şi visez să mă mut din Bucureşti. Dacă nu afară (din ţară), măcar o relocare spre Braşov sau Sibiu. Da' aşa aş vrea o Timişoara...
Nu zic că nu sunt oraşe aglomerate. Dar distanţele sunt mult mai mici. Şi mai uşor de acoperit.
Gary Jules - Mad World/Trading Snakeoil For Wolftickets [2004]
Se afișează postările cu eticheta Urâtă toamnă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Urâtă toamnă. Afișați toate postările
18 noiembrie 2008
5 noiembrie 2008
Dor
Tare urăsc eu zilele astea în care ştiu că pot să mut Luna din loc (ha!), dar nu am timp.
Drept să vă spun, nu ştiu ce am săptămâna asta, pentru că adorm de pe la 10 şi mă trezesc la 7:30 - 8. Şi seara nu sunt în stare de nimic, şi dimineaţa mă simt de parcă aş fi alergat (zic şi eu) vreo 5 -6 km.
Nu ştiu ce să zic.
Mi-e dor rău de astă vară. E incredibil cum poate toamna să complice totul. Totul. Ştiţi la e mă refer când spun "totul"? La tot ce poate fi complicat.
Era simplu, era bine, nu erau atâtea lucruri care să fie urâte. Metaforic vorbind.
Vara. Mi-e dor.
Kings Of Convenience - Homesick/Riot On An Empty Street [2006]
Drept să vă spun, nu ştiu ce am săptămâna asta, pentru că adorm de pe la 10 şi mă trezesc la 7:30 - 8. Şi seara nu sunt în stare de nimic, şi dimineaţa mă simt de parcă aş fi alergat (zic şi eu) vreo 5 -6 km.
Nu ştiu ce să zic.
Mi-e dor rău de astă vară. E incredibil cum poate toamna să complice totul. Totul. Ştiţi la e mă refer când spun "totul"? La tot ce poate fi complicat.
Era simplu, era bine, nu erau atâtea lucruri care să fie urâte. Metaforic vorbind.
Vara. Mi-e dor.
Kings Of Convenience - Homesick/Riot On An Empty Street [2006]
31 octombrie 2008
Trei steluţe
Am ieşit acum din casă şi bătea vântul. Tare. Nu rece, ci foarte tare. Şi mi-a spus, printre frunzele care cădeau, că o să vină şi vara. Doar că trebuie să mai aştept.
(trei steluţe)
De vreo câteva luni tot încerc să scriu un articol despre vicii. Mi-e absolut imposibil să găsesc o încadrare pentru vin, ţigări, cafea, muzică şi cărţi. Şi, v-am mai spus, de vreo câteva luni mă chinui...
(trei steluţe)
Mi-e somn. Mi-e foarte somn. Mi-e atât de somn, încât îmi vine să mă culc pe jos. Să îmi iau perna, să mă cuibăresc după vreun colţ de mobilă şi să dorm acolo. Credeţi-mă, aş putea face asta. Dar eu am de lucru. Vai, Doamne!
AC/DC - Hard As A Rock/Ballbreaker [1995]
(trei steluţe)
De vreo câteva luni tot încerc să scriu un articol despre vicii. Mi-e absolut imposibil să găsesc o încadrare pentru vin, ţigări, cafea, muzică şi cărţi. Şi, v-am mai spus, de vreo câteva luni mă chinui...
(trei steluţe)
Mi-e somn. Mi-e foarte somn. Mi-e atât de somn, încât îmi vine să mă culc pe jos. Să îmi iau perna, să mă cuibăresc după vreun colţ de mobilă şi să dorm acolo. Credeţi-mă, aş putea face asta. Dar eu am de lucru. Vai, Doamne!
AC/DC - Hard As A Rock/Ballbreaker [1995]
27 octombrie 2008
Kind of Monday
Da. Odioasă zi. Feţe obosite, oameni plictisiţi. Foarte nasol. Deprimant, chiar. Mai ales că cică o să fie şi destul pe frig (la colega lui Nălu m-am uitat). Damn!
(trei steluţe)
Mă agăţ de himere. Ştiam asta şi, totuşi, nu voiam să cred.
Mi-am adus aminte azi de dimineaţă. Nu o să redau circumstanţele aici, e prea mult de scris şi - oricum - sunt mult prea intime.
Nu realizasem până acum cât de multe speranţe îmi făceam din cauza unor rahaturi, unor prostii care dovedeau fix nimic. Dar Anca - The Believer crede. Speră. Şi şi-o ia în bot original.
Şi tot astăzi am luat o hotărâre. Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte. Deşi ştiu că aerul de fraieră din naştere nu mi-l poate lua nimeni şi nimic...
(trei steluţe)
Nu mai fusesem de mult la White Horse. Şi uitasem ce mişto poate să fie plăcinta aia cu mere. Şi atmosfera de acolo. Mi-a prins bine să mai schimb aerul. Să mai mănânc şi altceva în afară de pizza sau de salata de la La Papi.
Mi-e tare poftă de o cafea şi nişte prieteni foarte buni. Undeva afară, pe o terasă. Vara.
Of!
Sarah Brightman - Free/Harem [2003]
(trei steluţe)
Mă agăţ de himere. Ştiam asta şi, totuşi, nu voiam să cred.
Mi-am adus aminte azi de dimineaţă. Nu o să redau circumstanţele aici, e prea mult de scris şi - oricum - sunt mult prea intime.
Nu realizasem până acum cât de multe speranţe îmi făceam din cauza unor rahaturi, unor prostii care dovedeau fix nimic. Dar Anca - The Believer crede. Speră. Şi şi-o ia în bot original.
Şi tot astăzi am luat o hotărâre. Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte. Deşi ştiu că aerul de fraieră din naştere nu mi-l poate lua nimeni şi nimic...
(trei steluţe)
Nu mai fusesem de mult la White Horse. Şi uitasem ce mişto poate să fie plăcinta aia cu mere. Şi atmosfera de acolo. Mi-a prins bine să mai schimb aerul. Să mai mănânc şi altceva în afară de pizza sau de salata de la La Papi.
Mi-e tare poftă de o cafea şi nişte prieteni foarte buni. Undeva afară, pe o terasă. Vara.
Of!
Sarah Brightman - Free/Harem [2003]
26 octombrie 2008
Un drum lung şi frig
Mi-e rău psihic. Nu ştiu de la ce. Adică ştiu de la ce e, dar nu am cum să fac ceva în privinţa asta.
Tocmai eu, cea care rezolvă tot, nu lasă lucruri nefăcute, are totul clar în minte - să ajung în starea asta, din care nu pot să ies. Sau aş putea, dar implică un drum lung. Chiar foarte lung. Şi la propriu, şi la figurat. Şi de o parte, şi de cealaltă. E greu.
Tot frigul ăsta mă deprimă. Azi de dimineaţă, când am ieşit să mă duc la Institut, era un cancer de am crezut că deger. Şi tot astăzi am simţit pentru prima oară miros de iarnă. Cineva mi-a spus că a fost prima zi în care i-a îngheţat mâna pe ţigară.
Şi mai trecem şi la ora de iarnă. Ceea ce presupune seară de la ora cinci. Dumnezeule!
Mai nou, am făcut o obsesie pentru "Tides" a lui Sting. Este genială. Şi nu vă mai spun altceva, vă las pe voi să o căutaţi pe net şi să vedeţi de ce spun asta.
Mi-e tare somn, nu mă simt bine (e de la psihic, nu de la fizic). Depresie. Frig. Haine multe. Şi mai frig.
Vine iarna. Pfoai!
Sting - Tides/The Living Sea [1995]
Tocmai eu, cea care rezolvă tot, nu lasă lucruri nefăcute, are totul clar în minte - să ajung în starea asta, din care nu pot să ies. Sau aş putea, dar implică un drum lung. Chiar foarte lung. Şi la propriu, şi la figurat. Şi de o parte, şi de cealaltă. E greu.
Tot frigul ăsta mă deprimă. Azi de dimineaţă, când am ieşit să mă duc la Institut, era un cancer de am crezut că deger. Şi tot astăzi am simţit pentru prima oară miros de iarnă. Cineva mi-a spus că a fost prima zi în care i-a îngheţat mâna pe ţigară.
Şi mai trecem şi la ora de iarnă. Ceea ce presupune seară de la ora cinci. Dumnezeule!
Mai nou, am făcut o obsesie pentru "Tides" a lui Sting. Este genială. Şi nu vă mai spun altceva, vă las pe voi să o căutaţi pe net şi să vedeţi de ce spun asta.
Mi-e tare somn, nu mă simt bine (e de la psihic, nu de la fizic). Depresie. Frig. Haine multe. Şi mai frig.
Vine iarna. Pfoai!
Sting - Tides/The Living Sea [1995]
25 octombrie 2008
Frig
E frig, e cumplit de frig. E atât de frig încât vreau să mă ascund undeva sub pătura mea, între perne şi să stau cuminte acolo, să mă găsească doar cine trebuie.
Se prespune că toată lumea îşi vede de treabă, că nimeni nu ridică nasul din hârtiile lui şi că se respectă intimitatea. Oooo, da! Cum să nu?...
Sincer vă spun, nu am chef de nimic. De absolut nimic. Sunt chefless, vorba unui englishman de Bucureşti.
Ce remedii pentru stări d-astea cunoaşteţi? Dacă ştiţi, desigur.
Jose Gonzalez - How Low/In Our Nature [2007]
Se prespune că toată lumea îşi vede de treabă, că nimeni nu ridică nasul din hârtiile lui şi că se respectă intimitatea. Oooo, da! Cum să nu?...
Sincer vă spun, nu am chef de nimic. De absolut nimic. Sunt chefless, vorba unui englishman de Bucureşti.
Ce remedii pentru stări d-astea cunoaşteţi? Dacă ştiţi, desigur.
Jose Gonzalez - How Low/In Our Nature [2007]
24 octombrie 2008
Absolut imposibil
Dintotdeauna mi-a fost imposibil să aştept. Orice. Să stau la coadă, să vină vara, să treacă timpul mai repede (da, au fost şi vremuri d'astea).
Acum mi-e imposibil să aştept la Academie cu jumătăţile de oră să trec de un stop nenorocit. Mi-e imposibil să aştept să mă trezesc ca lumea, aşa că beau toate minunăţiile lumii, începând cu prea-iubita cafea şi terminând cu RedBull. Mi-e imposibil să aştept un telefon, aşa că întotdeauna eu voi fi cea care sună. Mult mai devreme decât era stabilit. Mi-e imposibil să aştept persoane (şi aici vă gândiţi la ce fel de aşteptare vreţi). Şi mă voi duce eu, mereu, la respectivii oameni.
(trei steluţe)
Aseară am făcut o oră până acasă. Când, într-un final, am ajuns, am constat că mi-era foarte foame. Când am rezolvat şi problema asta, am constat că aveam febră.
Azi de dimineaţă (adică acum o jumătate de oră), nu puteam să mă trezesc. Mi-a fost absolut imposibil să mă desprind de nenorocita aia de pătură. Nu-mi dau seama dacă am febră. Oricum nu ar conta. Ştiu doar că mă doare capul GROAZNIC şi că, din lipsă de ocupaţie, beau un RedBull. Ba nu, mi-e şi foarte lene să mă duc să-mi fac cafeaua. Pentru că acum e un efort - pentru mine - să iau o cană, să pun apă la fiert, să văd cât zahăr pun...
(trei steluţe)
E o perioadă foarte nasoală. Dacă m-aţi pune să punctez cauzele, aş spune câteva de ordin ultra-personal. Dar când ai o zi ca cea de ieri, constaţi că nu e numai asta.
Poate e vremea. Poate răcesc iarăşi. Poate că lipseşte illy-ul; astă-vară visam mai intens la el.
Orice ar fi, orice n-ar fi, rămâne mereu muzica. Sau nu?!
"Cause it won't do/To dream of caramel,/To think of cinnamon/And long for you..."
Suzanne Vega - Caramel/Nine Objects Of Desire [2007]
Acum mi-e imposibil să aştept la Academie cu jumătăţile de oră să trec de un stop nenorocit. Mi-e imposibil să aştept să mă trezesc ca lumea, aşa că beau toate minunăţiile lumii, începând cu prea-iubita cafea şi terminând cu RedBull. Mi-e imposibil să aştept un telefon, aşa că întotdeauna eu voi fi cea care sună. Mult mai devreme decât era stabilit. Mi-e imposibil să aştept persoane (şi aici vă gândiţi la ce fel de aşteptare vreţi). Şi mă voi duce eu, mereu, la respectivii oameni.
(trei steluţe)
Aseară am făcut o oră până acasă. Când, într-un final, am ajuns, am constat că mi-era foarte foame. Când am rezolvat şi problema asta, am constat că aveam febră.
Azi de dimineaţă (adică acum o jumătate de oră), nu puteam să mă trezesc. Mi-a fost absolut imposibil să mă desprind de nenorocita aia de pătură. Nu-mi dau seama dacă am febră. Oricum nu ar conta. Ştiu doar că mă doare capul GROAZNIC şi că, din lipsă de ocupaţie, beau un RedBull. Ba nu, mi-e şi foarte lene să mă duc să-mi fac cafeaua. Pentru că acum e un efort - pentru mine - să iau o cană, să pun apă la fiert, să văd cât zahăr pun...
(trei steluţe)
E o perioadă foarte nasoală. Dacă m-aţi pune să punctez cauzele, aş spune câteva de ordin ultra-personal. Dar când ai o zi ca cea de ieri, constaţi că nu e numai asta.
Poate e vremea. Poate răcesc iarăşi. Poate că lipseşte illy-ul; astă-vară visam mai intens la el.
Orice ar fi, orice n-ar fi, rămâne mereu muzica. Sau nu?!
"Cause it won't do/To dream of caramel,/To think of cinnamon/And long for you..."
Suzanne Vega - Caramel/Nine Objects Of Desire [2007]
23 octombrie 2008
Vama Veche. Un stilou
E frig, e înnorat, e urât. Lumea zice că-i o toamnă frumoasă, eu spun că nici o toamnă nu e frumoasă.
Ascultam Vama Veche. Era vară, era cald, eram pe plajă şi lângă mare.
E toamnă şi e rece. De ce?
Mă chinui să fac paişpe mii de lucruri în acelaşi timp. Şi mi-ar ieşi de minune dacă, printr-o minune, ziua ar avea 48 de ore. Mă gândesc că aş avea timp fizic să termin tot ce mi-am propus să fac.
Şi weekendul e mult, dar mult prea scurt. Azi începe, mâine se termină. Vineri nu e weekend. Iar în noaptea de vineri spre sâmbătă sunt mult prea obosită. Deci rămâne o singura noapte de pierdut în muzică. Dezolant. Deprimant.
Mi-e dor de stilou. Mi-e doir de peniţa aia care se murdăreşte mereu cu cerneală şi mi-e dor de scârţâitul hârtiei sub mişcările grăbite ale încheieturii.
Enya - Someone Said Goodbye/Amarantine [2007]
Ascultam Vama Veche. Era vară, era cald, eram pe plajă şi lângă mare.
E toamnă şi e rece. De ce?
Mă chinui să fac paişpe mii de lucruri în acelaşi timp. Şi mi-ar ieşi de minune dacă, printr-o minune, ziua ar avea 48 de ore. Mă gândesc că aş avea timp fizic să termin tot ce mi-am propus să fac.
Şi weekendul e mult, dar mult prea scurt. Azi începe, mâine se termină. Vineri nu e weekend. Iar în noaptea de vineri spre sâmbătă sunt mult prea obosită. Deci rămâne o singura noapte de pierdut în muzică. Dezolant. Deprimant.
Mi-e dor de stilou. Mi-e doir de peniţa aia care se murdăreşte mereu cu cerneală şi mi-e dor de scârţâitul hârtiei sub mişcările grăbite ale încheieturii.
Enya - Someone Said Goodbye/Amarantine [2007]
18 octombrie 2008
Aberaţii de toamnă
Plouă, e vânt. E suficient să mă facă să vreau să mă duc dracului undeva în Maldive, să zac pe o plajă, cu marea în urechi şi cu nisipul între degete...
Dar eu trebuie să stau în oraşul ăsta gri şi trist şi bolnav, să stau şi să trăiesc, să mă plimb şi să încerc să aflu cam pe ce lume mă aflu.
Aberez, plouă. Yann Tiersen (de la un prieten bun, care găseşte întotdeauna melodii foarte mişto) şi apă minerală Dorna.
Două straturi de lac roşu, unul de lac transparent. Creion de ochi şi mascara, fard de obraz, gloss.
Chiar, nu aş putea să acopăr ploaia?
Yann Tiersen - Le Fromveur/C'etait ici [2002]
Dar eu trebuie să stau în oraşul ăsta gri şi trist şi bolnav, să stau şi să trăiesc, să mă plimb şi să încerc să aflu cam pe ce lume mă aflu.
Aberez, plouă. Yann Tiersen (de la un prieten bun, care găseşte întotdeauna melodii foarte mişto) şi apă minerală Dorna.
Două straturi de lac roşu, unul de lac transparent. Creion de ochi şi mascara, fard de obraz, gloss.
Chiar, nu aş putea să acopăr ploaia?
Yann Tiersen - Le Fromveur/C'etait ici [2002]
13 octombrie 2008
Concluzie pentru luni
Vreau să fie mereu weekend! Ce dacă nu ar mai avea farmec, ce dacă m-aş plictisi îngrozitor, ce dacă...?
Vreau neapărat să ştiu că pot sta două ore fără să fac nimic, că pot să pierd timpul cum îl pierdea Hodkinson în "Ghidul leneşului".
Dar ce să zic, e iar Luni şi iar am de stat face-to-face cu oameni bătrâni. Bătrâni nu atât ca vârstă, ci ca deschidere spre nou.
Patul mă cheamă. E încă cald, perna e mototolită, pătura dată la o parte.
Mă duc în lume.
Norah Jones - Turn Me On/First Sessions [2001]
Vreau neapărat să ştiu că pot sta două ore fără să fac nimic, că pot să pierd timpul cum îl pierdea Hodkinson în "Ghidul leneşului".
Dar ce să zic, e iar Luni şi iar am de stat face-to-face cu oameni bătrâni. Bătrâni nu atât ca vârstă, ci ca deschidere spre nou.
Patul mă cheamă. E încă cald, perna e mototolită, pătura dată la o parte.
Mă duc în lume.
Norah Jones - Turn Me On/First Sessions [2001]
7 octombrie 2008
Of, Toamnă!
E 9 dimineaţa şi mie mi-e somn de văd dublu. Şi mi-e pofă de cola. Not good!
Ca să nu mai zic că am un chef de hoinăreală... Da' nu prin Bucureşti. Nu! Pe undeva prin ţară. Nu contează pe unde.
Şi un chef de nopţi pierdute... cu folos. Ştiţi voi la ce mă refer!
Trag de "Toţi oamenii sunt muritori" (Simone De Beavoir) de astă-vară, cred. Şi când mă gândesc că citeam câte trei cărţi pe săptămână, mă apucă plânsul.
Karanyi - My Baby My (Andrewboy & Francis Blaid Remix)
Ca să nu mai zic că am un chef de hoinăreală... Da' nu prin Bucureşti. Nu! Pe undeva prin ţară. Nu contează pe unde.
Şi un chef de nopţi pierdute... cu folos. Ştiţi voi la ce mă refer!
Trag de "Toţi oamenii sunt muritori" (Simone De Beavoir) de astă-vară, cred. Şi când mă gândesc că citeam câte trei cărţi pe săptămână, mă apucă plânsul.
Karanyi - My Baby My (Andrewboy & Francis Blaid Remix)
3 octombrie 2008
Chestii - trestii
Sunt sătulă de oraşul ăsta idiot, îmi vine să mă sinucid de fiecare dată când trebuie să mă urc în rahatul de 69. E oribil. Şi mai am fooooooooaaaaaaaaaarteeee multe săptămâni de călătorit cu troleibuzu'. Ha!
Nu mai am timp, chestie pe care v-am mai spus-o de un milion de ori. Da' ce contează, facem un pic de aprofundare, că nu strică niciodată.
Mă uit la Antena 3. Vai, cât de crizaţi sunt ăştia, PĂZEA!, vine criza financiarăăăăăă!... Aoleu, ce ne facem!...
Vosganian e şi mai şi. Şi ce bine să îi vezi cum dau din colţ în colţ!
Da' de ce scriu eu despre politică?!
Da'... De ce?
Pink Martini - Symapthique/Sympathique [1997]
Nu mai am timp, chestie pe care v-am mai spus-o de un milion de ori. Da' ce contează, facem un pic de aprofundare, că nu strică niciodată.
Mă uit la Antena 3. Vai, cât de crizaţi sunt ăştia, PĂZEA!, vine criza financiarăăăăăă!... Aoleu, ce ne facem!...
Vosganian e şi mai şi. Şi ce bine să îi vezi cum dau din colţ în colţ!
Da' de ce scriu eu despre politică?!
Da'... De ce?
Pink Martini - Symapthique/Sympathique [1997]
30 septembrie 2008
Orice
Aş da orice să ies din starea absolut oribilă în care mă găsesc în perioada asta.
O fi de frig. O fi pentru că vreau ceva ce nu pot avea. O fi pentru că m-am săturat să ajung în fiecare seară la opt şi jumătate şi să nu mai fiu în stare de nimic. O fi...
Sigur ştiţi cum e să vrei şi să nu poţi. Da. Deja începe să devină depresiv.
Vara parcă mă simt mai liberă, nu ştiu de ce, că doar trăiesc în aceeaşi casă, cu aceleaşi persoane, mănânânc aceleaşi lucruri... Ba nu. E mult, dar mult mai cald.
Asta vreau să se întâmple şi acum, să fie cald, să nu fie nevoie să dârdâi ca acum în casă, să umblu iarăşi în tricou...
Era cineva pregătit psihic pentru frigul ăsta?!
Şi ceva ce mi-a plăcut foarte mult: "Şi era adevărat, încerca: jocul de-a stăpâna casei, jocul de-a gloria, jocul de-a seducţia, toate astea nu erau decât un singur joc: jocul de-a existenţa." - Simone De Beauvoir.
Cine trebuie să înţeleagă va înţelege.
Carla Bruni - Tu Es Ma Came/Comme Si De Rien N'était [2008]
O fi de frig. O fi pentru că vreau ceva ce nu pot avea. O fi pentru că m-am săturat să ajung în fiecare seară la opt şi jumătate şi să nu mai fiu în stare de nimic. O fi...
Sigur ştiţi cum e să vrei şi să nu poţi. Da. Deja începe să devină depresiv.
Vara parcă mă simt mai liberă, nu ştiu de ce, că doar trăiesc în aceeaşi casă, cu aceleaşi persoane, mănânânc aceleaşi lucruri... Ba nu. E mult, dar mult mai cald.
Asta vreau să se întâmple şi acum, să fie cald, să nu fie nevoie să dârdâi ca acum în casă, să umblu iarăşi în tricou...
Era cineva pregătit psihic pentru frigul ăsta?!
Şi ceva ce mi-a plăcut foarte mult: "Şi era adevărat, încerca: jocul de-a stăpâna casei, jocul de-a gloria, jocul de-a seducţia, toate astea nu erau decât un singur joc: jocul de-a existenţa." - Simone De Beauvoir.
Cine trebuie să înţeleagă va înţelege.
Carla Bruni - Tu Es Ma Came/Comme Si De Rien N'était [2008]
25 septembrie 2008
La naiba!
Mai ştiţi ce vă spuneam ieri, şi anume că am răcit?
De abia la ora asta am fost (aproape) capabilă să mă ridic din pat. Am luat tot ce se putea lua. Nurofen, Tantum, etc.
Nimic, băi frate, nimic! No effects!
Hai că deja m-a luat ameţeala. Mă duc să mă întind la loc.
De abia la ora asta am fost (aproape) capabilă să mă ridic din pat. Am luat tot ce se putea lua. Nurofen, Tantum, etc.
Nimic, băi frate, nimic! No effects!
Hai că deja m-a luat ameţeala. Mă duc să mă întind la loc.
18 septembrie 2008
Issues of the day
1. Vremea. Ce naiba e rahatul ăsta de toamnă?!
2. Institul Cervantes. Una vez mas.
3. Programul meu. Care este absolut tembel. Am dimineaţa liberă, şi ajung acasă pe la 8 - 9. Nu mai am timp de nimic. Şi deja am început să mă întreb cum naiba au timp unii să scrie pe blog, să îşi citească tot feed-ul, să muncească, să se ducă la băute, să doarmă, să facă şi sport (mult sport) într-o zi!
4. Google Reader. În două zile, a ajuns la 80 şi ceva de necitite. Cum naiba aveam timp înainte să-l citesc pe tot ŞI să mă şi plictisesc?!
5. Mi-e somn. Rău de tot. Şi nu mai am când să dorm.
6. E greu şi cu mâncatul.
7. Să vină Crăciunul.
8. La TV apuc să mă uit la Sinteza Zilei (dacă am noroc), Mircea Badea şi (poate) Jay Leno. What the hell?!
The Doors - Whiskey, Mystics And Men/Essential Rarities [2000]
2. Institul Cervantes. Una vez mas.
3. Programul meu. Care este absolut tembel. Am dimineaţa liberă, şi ajung acasă pe la 8 - 9. Nu mai am timp de nimic. Şi deja am început să mă întreb cum naiba au timp unii să scrie pe blog, să îşi citească tot feed-ul, să muncească, să se ducă la băute, să doarmă, să facă şi sport (mult sport) într-o zi!
4. Google Reader. În două zile, a ajuns la 80 şi ceva de necitite. Cum naiba aveam timp înainte să-l citesc pe tot ŞI să mă şi plictisesc?!
5. Mi-e somn. Rău de tot. Şi nu mai am când să dorm.
6. E greu şi cu mâncatul.
7. Să vină Crăciunul.
8. La TV apuc să mă uit la Sinteza Zilei (dacă am noroc), Mircea Badea şi (poate) Jay Leno. What the hell?!
The Doors - Whiskey, Mystics And Men/Essential Rarities [2000]
17 septembrie 2008
Ştiţi cum e
Ieri a fost ceva mai bine, nici n-am mai stat prin staţii, şi vremea a fost mai mişto.
V-am mai spus, îmi doresc foarte mult să vină iarna şi Crăciunul, ca după aia să vina VARA şi să huzuresc iarăşi.
Până atunci, am de citit Platon, Aristotel şi Socrate. Nu, nu glumesc. Nici mie nu mi-a venit să cred. Dar, ştiţi cum e, mergem înainte.
Şi mergem, şi mergem, şi timpul trece. Şi n-aş vrea. Dar ştiţi cum e...
Police - Every Breath You Take/Synchronicity [1983]
V-am mai spus, îmi doresc foarte mult să vină iarna şi Crăciunul, ca după aia să vina VARA şi să huzuresc iarăşi.
Până atunci, am de citit Platon, Aristotel şi Socrate. Nu, nu glumesc. Nici mie nu mi-a venit să cred. Dar, ştiţi cum e, mergem înainte.
Şi mergem, şi mergem, şi timpul trece. Şi n-aş vrea. Dar ştiţi cum e...
Police - Every Breath You Take/Synchronicity [1983]
16 septembrie 2008
Vremea asta
Să-mi explice şi mie cineva ce naiba se întâmplă. De ce e aât de frig, asta după ce săptămâna trecută îmi blestemam zilele şi nopţile că nu mi-am luat pantaloni scurţi.
E atât de frig, încât şi să te plimbi a devenit un chin, dacă nu chiar imposibil. E oribil.
De ce, de ce?
E atât de frig, încât şi să te plimbi a devenit un chin, dacă nu chiar imposibil. E oribil.
De ce, de ce?
15 septembrie 2008
Sărbătorile vin!
Azi - un frig crâncen. Să faci pe tine, şi mai multe nu. Prea frig. Parcă aşa era când începea să ruleze spotul de la Tuborg Christmas Brew.
Şi tocmai asta îmi lipseşte. Nenorocita aia de bere cu scorţişoară (sau cu ce naiba era).
Aaaa, staţi, că mai e ceva. Spotul de la Coca-Cola, "Sărbătorile vin!".
Da, vreau să vină iarna. Că atunci sunt zilele de naştere ale majorităţii membrilor familiei şi prietenilor (inclusiv a mea!), atunci e Crăciunul, atunci e Anul Nou.
Ca să nu mai spun că deja m-am plictisit de toamnă.
Uite ce exponent de seamă al diavolului mass-media am ajuns. Să asociez un anotimp cu nişte spoturi publicitare. Dumnezeule!
Şi tocmai asta îmi lipseşte. Nenorocita aia de bere cu scorţişoară (sau cu ce naiba era).
Aaaa, staţi, că mai e ceva. Spotul de la Coca-Cola, "Sărbătorile vin!".
Da, vreau să vină iarna. Că atunci sunt zilele de naştere ale majorităţii membrilor familiei şi prietenilor (inclusiv a mea!), atunci e Crăciunul, atunci e Anul Nou.
Ca să nu mai spun că deja m-am plictisit de toamnă.
Uite ce exponent de seamă al diavolului mass-media am ajuns. Să asociez un anotimp cu nişte spoturi publicitare. Dumnezeule!
14 septembrie 2008
Zi de toamnă
O zi de toamnă tipică. Cu stat între perne. Cu o sticlă de apă şi cu una de suc alături, la îndemână.
Singură, sub ditamai pătura. Singură, cu telecomanda. Singură, cu o revistă excelentă. Singură, cu o ciocolată.
Da, singură.
Cesaria Evora - Besame Mucho/The Best Of [1998]
Singură, sub ditamai pătura. Singură, cu telecomanda. Singură, cu o revistă excelentă. Singură, cu o ciocolată.
Da, singură.
Cesaria Evora - Besame Mucho/The Best Of [1998]
11 septembrie 2008
Nimic nou, nimic vechi
Adică: nu e nimic de făcut, nimic de citit.
Şi mi-e somn. Aşa că mă duc să mai dorm un pic şi revin pentru discuţii filosofice. Despre ce vreţi voi. Feel free!
P.S.: Happy 9/11! Să aud ce teorii conspiraţioniste vă coace mintea azi, la pomana de 7 ani!
Şi mi-e somn. Aşa că mă duc să mai dorm un pic şi revin pentru discuţii filosofice. Despre ce vreţi voi. Feel free!
P.S.: Happy 9/11! Să aud ce teorii conspiraţioniste vă coace mintea azi, la pomana de 7 ani!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
