9 februarie 2009

Strategii feminine de dat cu geanta peste picior

Am ieşit aseară cu tătâne-mio în oraş. La un restaurant tare mişto, cu mâncare bună şi chelneri care într-adevăr sunt chelneri. Taverneria la Gigi se cheamă, undeva la Piaţa Charles de Gaulles (posibil pe Uruguay, da' nu bag mâna în foc).
Dată fiind locaţia, o să găseşti multă lume cu figuri. Cum s-a întâmplat şi aseară. La masa de vis-a-vis, două tipe. Una pe la 40 de ani, dar cu operaţii estetice şi botox peste tot pe unde s-a putut, şi alta, mai tinerică, fără botox de data asta. Ah, ba nu, amândouă aveau silicoane, da în creier. E partea a doua.
Tipa operată era genul ăla foarte afectat, care stă cu buzele ţuguiate, mănâncă cu buzele ţuguiate, fumează cu botoxu' p'afară, în fine, aţi priceput voi. Şi, desigur, ţinea gentuţa - o chestie oribilă - pe mânuţa îndoită din cot la 90 de grade.
Mă duc şi io la toaletă. În timp ce mă spălam pe mâini, vine tanti asta de care v-am zis mai sus. Acu' să vă explic puţin cum stă treaba pe acolo: sunt două cabine, iar chiuveta este pe peretele perpendicular. E suficient loc să intri, fără să te dai la ăla/aia care se spală pe mâini. Şi, cu toate astea, vine tanti botox foarte hotărâtă să intre în cabina a doua. Eu nu am văzut-o (trebuia???), mă gândeam adânc la nemurirea sufletului. Şi mă trezesc la un moment dat că mă loveşte ceva - destul de tare - peste picior.
Deşi în situaţii de genul ăsta poţi foarte bine să spui ceva de genul "Îmi cer scuze!" sau "Pardon", tanti botox dădea la genţi la greu.

Urăsc femeile care dau cu geanta peste picior ca să atragă atenţia în siutaţii de genul ăsta. Mi se pare o dovadă de ţopism maxim, ca să nu zic şi ţopism şi nesimţire, ca atunci când tu eşti o tipă cu pretenţii foaaarte mari, să te pretezi la gesturi de genul ăsta.
Fetelor, învăţaţi să vă purtaţi. Sau fugiţi.

7 comentarii:

Anonim spunea...

Vezi daca nu pleci si tu cu posetita dupa tine la locul cu pricina? Asa ai fi avut ce sa-i cari doamnei in cap! Nu de alta, dar poate ii venea mintea la... picioare!

Am pierdut spectacolul!

Anca Sandu spunea...

Sincer, mi-e lene să mă car cu geanta după mine. Prea lene.

Oai, şi ce show...! ;;)

Ivan cel Groaznic spunea...

Dar ce show ar fi putut iesi daca o aveai la tine :))

Mai sunt si cazuri d'astea de tembelism major, dar parca se prea aduna la un momentdat si... si e mai nasol momentul in care nu mai rezisti si explodezi de-a dreptul :|

Anca Sandu spunea...

Am mare noroc de nervi tari. Ajung in puctul de combustie destul de greu, dar sa dea Domnul si cu Maica Domnului sa nu fi prin zona, ca n-ai sanse prea mari de supravietuire.

Imi repet mereu ca genul asta de persoane au mintea odihnita. Plus ca nu prea imi vine sa ma cobor ATAT de mult incat sa sar la paruiala :)
Dar niciodata nu se stie...

Anonim spunea...

Mie mi-e frica de asemenea momente! Doamne fereste!
Frumos e ca ne putem inchipui, rade cu pofta de ceea ce ne imaginam si mergem mai departe!
Se pare ca prostia e la moda pe meleagurile noastre. Cu cat esti mai toparlan si cu cat sari mai mult in evidenta, cu atat esti mai bagat in seama de toti si toate. Ca dovada!

Anca Sandu spunea...

Pai si ce sa fac, sa stau si sa nu zic nimic??
Raman cu frustrarile si nu stiu cat de sanatos e...

Anonim spunea...

Pai nu cred ca am spus ceva care ar fi dus la a ramane cu frustrari, ci oar ca la nesimtire se raspunde tot asa - adica cu niste posetite in mecla.
Dar deja pt un subiect cum e tipa, i s-a acordat deja foarte multa importanta.