Jurnal de calatorie - partea a IX-a

Astazi – minunat. Minunile cat tineau? Trei zile, nu?

Napoli. O trecere succinta, mai apoi catre port. E incredibil de jegos. Seamana cu Ferentari ca atmosfera. Bleah!

Catamaran spre insula Capri. E superba. Am urcat cu funicularul din port, mai apoi cu autobuzul pana in Anacapri si dupa aceea cu telescaunul pana in cel mai inalt punct al insulei.
Am stat mai mult in Anacapri; panorama este mai buna si e mult mai ieftina decat Capri (fie vorba-ntre noi, amandoua sunt destul destul de scumpe). Pentru mine e un mister cum pot trece pe strazile acelea doua masini in acelasi timp; autobuzele sunt cat un sfert din cele din Romania, virajele imposibile (acul de par din Circuitul de Formula 1 de la Monte-Carlo e un viraj foooaaaaarte larg pe langa cele de acolo). Promit insa sa mai studiez problema.
Cu telescaunul am urcat 12 minute, cate unul singur in scaun. Panorama care se deschide din varful insulei e magnifica: marea si cerul – o singura fiinta, caci nu stii unde se termina una si incepe cealalta.
Inregistram mari progrese la capitolul “baie in mare”: astazi s-a infaptuit prima balalceala pe anul asta. Am inceput bine, avand in vedere ca s-a petrecut in Capri. Plaja este criminala, iti faci picioarele prastie la puterea a doua; sunt pietre si in apa, sunt pietre si pe plaja, partea proasta e ca aluneca. Rau. Dar am fost in plaja de langa port. Deci asta e.

Catamaran spre Sorrento. Orasul mi-a placut foarte mult, e cochet, e multa lume si e foarte curat.
Acum stau la un hotel intr-o locaitate al carei nume nu binevoiesc a-l sti. Dar hotelul e foarte bun; camera are doua etaje (tripla), deci avem si noi doua bai. Deci e tare bine. Deci nu vreau sa plec.

Maine innoptez pe feribot. Nu stiu daca voi putea scrie in conditii optime, caci nu stiu cum e cu semnalul pe mare. Dar ne descurcam.
Ca de obicei.