30 iulie 2008

Jurnal de calatorie - partea a II-a

9:05
Acum suntem in autocar, plecam spre Viena. Micul-dejun – oribil, camera – la fel. Noroc ca sunt cu o ora in urma; e mai uman sa te trezesti.

9:15
Ce-mi place sa spun ca sunt in Buda!

11:50
Austria. De la maghiara la germana. Nu-i ciar atat de greu.

13:00
Maxerstrasse, Ringstrasse. Recunoasteti cumva? Da, e Viena. Johann Strauss. La asta ma gandesc.

15:40
Am fost intr-un tur pietonal al Vienei. Orasul e superb, bisericile la fel. Dar tocmai cand credem ca ma aflu in Ausria, intru la McDonald’s. Ii fac tipei de la casa comanda, iar ea, ghici!, ce face?… Se duce sa isi puna cafeaua in pahar. Mi-a parut rau ca nu am avut timp sa o iau un pic la injuraturi, eram pe fuga oricum. Mi se facuse dor de Romania…

17:30
Ploaie cu gridina cat oul de gaina. Intr-un autocar cu preponderent mosi (din cate am vazut eu, cea mai batrana batranica (sac!) are 84 de ani), e incredibil cat de mult se pot anima lucrurile.

18:00
Cam ce se mai putea intampla?
S-a deschis o usa. Din fericire, era de la motor. Incepe sa-mi placa.

18:35
Nu stiu daca v-am spus ca ma dai un vant dupa After Eight. E geniala ciocolata asta.
Am gasit la un popas baomboane After Eight – Any Tme (?!?!).
Incerc sa nu le mananc pe toate o data.
Nu stiu daca reusesc.

21:10
Popas. Am dormit aproximativ doua ore. Am facut gaura in scaun. M-am spart!

21:15
Italia.. Maghiara, germana, italiana. Nu-i asa ca e frumos?
Iarasi ploua.

Diferntele intre Italia si Austria sunt enorme. E suficent sa vez tunelurle ambelor tari si te lamuresti.
Austria – marcaje pste marcaje; indicatoare cu leduri, iesiri de urgenta marcate foarte vizibil. Nu ai cum sa te pierzi; trebuie sa fi ori prost, ori beat.
Italia – doar niste tuneluri.

Multe ore mai tarziu (am uitat sa ma uit la ceas)
Am mai dormit o ora si ceva, e imposibil scaunul ala; capul meu are forma geamului, iar scaunul din fata – cea a genunchilor. E oribil autocarul ala; prima si ultima oara cand plec cu asa ceva.

Hotelul e foarte misto; desi e cotat cu trei stele, im pare de patru; nu vreau sa ma grabesc cu laudele, vedem cum e maine cu micul-dejun.
A propos, e 00:30, e noapte; vad tastatura cum se apropie incet de ochi – cred ca e cazul sa ma culc un pic.

Concluzii
- urmatorul concediu la Viena. Am zis!
- Am invatat doua cuvinte noi: “posta”, in maghiara si “apotheke”, in germana. Da, ati ghicit posta si farmacie.

Patul ma cheama. Ne vedem maine!

Niciun comentariu: