5 iulie 2008

Mihail Sebastian. Alte nimicuri

Acum citesc "Jurnalul" lui Mihail Sebastian, ţinut între anii 1935 şi 1944. Portet al Bucureştiului, politicii şi societăţii româneşti interbelice, oferă o perspectivă clară asupra sutuaţiei care se înrăutăţea a evreilor din România. Totuşi, este extrem de actual şi, de aceea, voi nota aici câteva pasaje care mi s-au părut interesante.

"Marţi, 14 aprilie 1936: O societate de poliţişti, cum este societatea românească, nici nu poate crea altceva decât generaţii întregi de poliţişti. Se înţelege, poliţişti prin spirit şi mentalitate, când nu se poate de-a dreptul prin meserie". Cât de adevărat scria Sebastian. Ceva mă face să cred că România nu a evoluat cu abslout nimic, referindu-mă la metalitate. Caragiale trăieşte!


"Joi, 5 noiembrie 1936: Ce mă va scoate din această scufundare? Nu ştiu. Mai e ceva, mi se mai poate întâmpla ceva care să mă scoată de aici? Nu ştiu." Mă regăsesc mult prea mult în acest pasaj ca să nu îl notez.

Ar mai fi multe pasaje, dar pe care nu le găsesc acum. Trebuie să îi mulţumesc unei prietene foarte bune, Dana U., pentru că mi-a împrumutat această minunată carte.
Din nou, nu pot să nu observ numeroasele referiri la muzica clasică pe care Mihail Sebastian o asculta şi nu pot să nu remarc fervoarea de care dădea dovadă în ceea ce priveşte acest subiect.


Astăzi nu am făcut nimic altceva în afară de a citi cartea de care v-am vorbit mai înainte şi de a moţăi. MI-e incredibil de somn şi nu pot decât să constat din nou că, după un an de muncă în cantitate de 12 ore pe zi, te chinui încă o jumătate de an. Era o vorbă, "curat murdar!"...



Recomandarea muzicală este una specială. O melodie care îmi place foarte mult, care este dezarmant de sinceră.




Tanita Tikaram - Twist In My Sobriety/Ancient Heart [1988]

Niciun comentariu: